Poți spune milioane de cuvinte și face promisiuni cu carul, dar sentimentele și emoțiile au propriul lor limbaj. Și dacă spui că crezi în noi, de unde știu că este adevărat până nu mi-o arăți?
Pentru că a spune „te iubesc” nu este dificil, este greu să demonstrezi acest lucru. O provocare este un efort, nu o declarație. Și atât de multe femei trăiesc în așteptarea momentului când li se vor spune aceste cuvinte prețuite, dar vreau să le văd, nu să le aud.
Nu vreau să aștept să-mi șoptești la ureche că sunt totul pentru tine, aștept să o simți.
Cuvintele tale nu-mi vor da încredere și nu ar trebui. Nu vreau să fiu sigură că dragostea ta este reală, vreau să o știu. Este frumusețea cunoașterii chiar și fără cuvinte.
Pentru că aș prefera să sufăr fără să aud vreodată aceste cuvinte decât să sufăr când le aud și simt goliciunea.
Așa mă faci să simt ceea ce contează cu adevărat. Pentru că oricine îmi poate spune că mă iubește, dar numai tu mă poți face să simt așa cum mă simt lângă tine. Și uneori este mai bine să nu spui nimic deloc. Fie că este vorba de frică sau calm, încrederea noastră într-o relație nu ar trebui să depindă doar de cuvinte.
Pentru că la fel cum cuvintele aduc sentimente plăcute, ele pot provoca și multă durere ca răspuns. Și poate că nu le spunem, pentru că doar ne protejăm de această durere.
Pentru că fiecare dintre noi își protejează inima, iar cuvintele „Te iubesc” o dezarmează.
Dar uneori, când nu spunem deloc aceste cuvinte, doare și mai mult. Pentru că dacă cineva pleacă, simți că dragostea pleacă, dar nici nu ai confirmarea că a fost. Dar când îmi arăți că mă iubești și apoi te oprești, durerea este nemăsurabil de mare.
