Unul dintre primele semne vizibile ale îmbătrânirii creierului este deteriorarea funcțiilor cognitive.
Aceasta poate include încetinirea proceselor de gândire, probleme de memorie, dificultăți în concentrare și scăderea clarității mentale. Totuși, există simptome mai timpurii, pe care nu le asociem în mod obișnuit cu starea creierului nostru.
Putem să ne simțim bine, să ne amintim în continuare numere de telefon fără să folosim o listă, să nu uităm ce am vrut să cumpărăm și să reconstituim calm în memorie evenimentele de acum trei zile, fără să ne dăm seama că creierul nostru a început deja să îmbătrânească, așa cum explică canalul „Cartea rețetelor tinereții”.
Schimbările în creier încep încă de la vârsta de 25 de ani, afectând toate nivelurile: de la structura celulelor nervoase și conexiunile dintre ele, până la volumul substanței cenușii. În tinerețe, datorită neuroplasticității ridicate, creierul poate face față degenerării care începe. Dar pe măsură ce capacitatea de autoregenerare scade, iar schimbările distructive depășesc cele regenerative, creierul începe să ne trimită semnale subtile.
Din păcate, de obicei le ignorăm, atribuindu-le stresului, oboselii, aglomerării sau problemelor cotidiene… Așadar oricărui motiv, mai puțin îmbătrânirii creierului.
Iritabilitate excesivă
În zilele noastre, cu tot mai mulți factori enervanți, este dificil să identificăm cauza agresivității noastre. Dacă în trecut nu te-ar fi deranjat, dar acum te surprinzi mustrând un bărbat frumos care a călcat accidental pe piciorul tău în autobuz, sau ești sincer indignat când cineva încearcă să treacă fără rând la casă cu o cumpărătură minoră, iar o mamă tânără care nu poate liniști copilul plângând devine ținta reacțiilor tale, este momentul să te întrebi dacă celulele cortexului prefrontal – cele responsabile pentru autocontrol – funcționează corect.
Iritabilitatea excesivă sau disforia este primul și cel mai evident semn al degradării acestor celule.
Pentru a preveni ca orice mic stimul să devină o catastrofă și să nască o furtună de emoții negative, hrănește creierul cu antioxidanți aprobați, unul dintre cele mai accesibile surse fiind ceaiul verde. Nu uita nici de acizii grași nesaturați Omega, pe care îi găsești în uleiurile vegetale, pește gras, semințe de dovleac sau avocado. Și, desigur, bucură-ți creierul cât mai des cu activități plăcute.
Lipsa dorinței de a găti și meniul monoton
Oamenii se distinge de animale nu doar prin vorbire și gândire logică sau creativă, ci și prin capacitatea de a găti mâncare, nu doar pentru a potoli foamea, ci și pentru a savura plăcerea culinară.
Când dispar dorința de a găti, iar dintr-un arsenal variat de preparate alegem zi de zi aceleași rețete simple, pe care le putem face aproape cu ochii închiși, ignorând diversitatea alimentației, a sosit timpul să ne alarmăm.
Aceasta indică degenerarea celulelor din mai multe zone ale creierului: „centrul plăcerii” din sistemul limbic, responsabil inclusiv de motivație; cortexul prefrontal, care coordonează acțiunile conștiente și coordonate, implicate în procesul de gătit; și hipocampusul, care procesează și reține informația.
Dacă observi aceste simptome, nu ceda lăcomiei. Gătitul stimulează creierul, îmbunătățește memoria și crește inteligența, cel puțin la fel de eficient ca orice exercițiu mental – un fapt dovedit științific.
De exemplu, tăierea unei castraveți face creierul să muncească la fel de intens ca rezolvarea unei probleme de matematică.
